Tilicari VS bikeri adevarati

Duminica 24.10.2010, vreme excelenta pt. o iesire la o tura cu bitele.
Asa ca la ora 8 AM eram deja in drum spre Borlova impreuna cu Andrei pt. anuala tura de toamna pe Muntele Mic. De data asta plecare din Borlova si catarat pana la crucea de pe MM.
Datele turei - 51km, 1405hm.
Incalecam in Borlova si ii dam pedala pt. ca nu puteai sta mai mult de cateva min. in loc, erau vreo 3 sau 4 grade. Ma simt din nou excelent si ma desprind de Andrei dar ii spun ca il astept la telescaun. Pe drum ajung din urma 2 mtbisti si merg vreo 5 min cot la cot cu ei pana la statie telescaun unde opresc sa il astept pe Andrei.
Dupa o scurta pauza plecam, frigul nu ne lasa sa zabovim prea mult. Dupa scurt timp ii ajung din nou pe cei 2 si palavragim. Cei doi veneau(erau) din la Slatina Timis deci aveau deja vreo 30km in plus fata de noi. Erau echipati in blugi, pulovar de lana, caciula de lana, unul calarea un First Bike, celalalt o Univega, mai direct doi baieti simpli de la tara, unul tamplar si celalalt lucra la un depozit de cherestea, de Luni pana Vineri, Sambata lucru prin ograda si Duminica zi de pedalat, zi in care baietii baga vreo 100km cu diferente de nivel de peste 1500hm.
Astfel ei au devenit ciudateniile consatenilor din Slatina Timis.
Ei bicicleau fara chestii de care noi nu putem pleca de acasa la o tura: casca, manusi, pantaloni cu pampers (cum ziceau ei), etc. Restul accesoriilor numai are rost sa le enumar.
Am ajuns impreuna la camping si am oprit sa-l asteptam pe Andrei.
Au inceput discutiile despre bite si am aflat cam cum isi reparau ei bitele fara piese prea scumpe si interventii externe. La schimbul de placute din greseala au desfacut prea multe si s-a pierdut tot lichidul de frana, ei l-au inlocuit cu ulei normal de motor bagat cu ajutorul unei pompe normale de roti. Au umplut pompa cu ulei si au pompat in circuit pana s-a umplut.
O alta interventie a fost schimbul discului pe spate cu unul mai mare la care trebuia un adaptor care costa vreo 30 RON, bani din care ziceau ei, puteau sa-si cumpere 1mie de shaibe, asa ca frana pe spate era distantata printr-un strat de 3cm de saibe de-o parte si de alta.
Mi-am dat seama ca nu conteaza ce posibilitati ai sa practici acest sport ci pasiunea e cea care conteaza in primul rand, pt. ei nu conta cai vorbeste satu ca ceva e dubios la ei, sau ca opturile pe spate la bita sunt asa mari ca Vbrake-ul (frana) pe spate era decuplata la urcare si cuplata numai la coborare, sau ca ninge, ploua, ei ieseau Duminica la tura. RESPECT baieti aveti toata admiratia noastra.
Apare Andrei si automat focusul lor se muta de pe bita mea pe a lui, un Scott Genius, carbon. Dupa cateva teste plecam impreuna spre MM.
Plec si ma devansez fata de Andrei si cei 2 dar nu trag tare, pe tura limita pe care mi-am impuso era sa nu trec de 140 puls. Dupa cateva curbe tipul cu first bike-ul ma ajunge si mergem cot la cot un timp pana ce eu ma opresc la un izvor sa alimentez cu apa.
Asa ca tipul ajunge primul sus la intersectia de unde incepe catararea catre cruce.
Mergem numai noi 2, Andrei si celalalt baiat urmau sa ne astepte la Cerbu.
Pe cei 300hm urma sa dau tot ce puteam asa ca incepe o urcare in care pulsul imi oscila intre 165-175 batai pe minut. Urma sa vad cat de tare e tipul cu first bikeul.
Pe prima parte eram in fata lui cu inima batandu-mi de-mi sareau ochelarii de pe nas, dar in scurt timp dupa plecare tipul imi ia fata si se duce ajungand la cruce inaintea mea.
Facem cateva poze la cruce, cu zapada si padurea rosie din zare, mai apoi coboram pe partie si mergem la Cerbu.
Aici stand la o bere aflam cum ne numeau ei pe noi cei cu fel de fel de echipamente si accesorii, eram niste TILICARI.
Noi nu le-am spus, dar cred ca si-au dat seama ca ei pt. noi erau bikeri adevarati, inca odata RESPECT baieti, aveti toata admiratia noastra.
Dupa aceea ne-am despartit, noi am coborat, ei au ramas la un mic picnic cu clisa, branza, fasole si ceapa, echivalentul batoanelor noastre muesli.